Comportamentul cu copii in islam

NU spune copilului tau: "ridica-te si treci la rugaciune ca altfel ajungi in iad...ci spune-i:vino si roaga-te cu mine pentru ca sa fim impreuna in paradis."

NU spune copilului tau:"ridica-te si treci la lectii, lasa joaca, lectiile sunt mai importante...ci spune-i:daca vei termina lectiile ma voi juca cu tine tot ceea ce vrei."

NU spune copilului tau:"nu uita sa-ti speli mainile dupa ce ai manca...t...ci spune-i:imi place mirosul mainilor tale dupa ce te speli pe ele."

NU spune copilului tau:"nu te aseza pe masa unde noi mancam... ci spune-i:noi ne asezam pe scaune si mancam la masa."

NU spune copilului tau:"nu desena pe pereti...ci spune-i:"deseneaza pe hartie, iar cind ai terminat-o o vom agata pe perete."

NU spune copilului tau:"nu dormi pe partea stanga...ci spune-i:"profetul Mohammed(pacea si binecuvintarea lui Allah fie asupra lui)ne-a invatat sa dormim pe partea dreapta a corpului."

NU spune copilului tau:"nu manca ciocolata deoarece vei avea carii la dinti...ci spune-i:ti-am permis sa mananci ciocolata odata pe zii deoarece stiu ca tu esti ascultator si te speli mereu pe dinti."

Yasmin si trifoiul cu patru foi

    Era o zi frumoasa de primavara şi Yasmin era în curtea scolii cu ceilalti colegi ai sai. Yasmin mergea la o scoala de stat şi mai avea o prietena musulmana, Hala. 

     Ele se dadeau în leagan când Yasmin a observat ca unii dintre colegii sai erau în iarba aplecati şi cautau ceva. Pareau niste pisicute care scotoceau iarba. Ea se gandii ca ei culegeau flori şi imedait îi spuse Halei:

-Hala, nu vrei sa mergem sa adunam şi noi flori pentru mamele noastre?

Hala fu imediat de acord şi s-au alaturat şi ele celorlalti copii. Dar când au ajuns şi ele în iarba, şi-au dat seama ca ei nu adunau flori, ci erau pe un camp de trifoi. Yasmin era foarte nedumerita ce cautau ei în trifoi, caci nu gasea nici un farmec acestei plante. Ea a intrebat:

- Ce faceti cu trifoiul?

Unul dintre copii a inceput sa rada de ea şi i-a raspuns:

- Tu nu stii cat de greu se gaseste un trifoi cu patru foi? Dacă îl gasesti, o sa îţi poarte noroc!

    

       Yasmin se bucura când auzi acest lucru şi a inceput imediat sa caute prin trifoi. Nu a trecut mult şi chiar a gasit unul. Hala a incercat sa o avertizeze ca nu este bine ce face, caci musulmanii nu cred în asa ceva, dar Yasmin era atat de fericita şi entuziasmata ca nu aveai cu cine sa te intelegi.

      În saptamana care a urmat, lucruri bune i s-au intamplat lui Yasmin: şi-a gasit bluza preferata, mama ei i-a cumparat o rochita noua, a castigat un concurs de matematica la scoala. Toate acestea le-a pus pe seama trifoiului, uitand ca acesta este meritul lui Allah şi  a muncii sale.

      Dar, dupa doar o saptamana, ea nu a mai gasit trifoiul. Era disperata sa îl gaseasca, dar oricat a cautat, acesta nu era nici unde. Ea s-a intristat foarte mult când nu l-a mai gasit şi în saptamana care a urmat, ea parea urmarita de ghinion: şi-a pierdut rochita cea noua, s-a impiedicat de ghiozdan şi s-a lovit la picior şi a spart un pahar de cristal şi niste farfurii.

      Ea a sunat-o pe Hala sa i se planga de ghinionul ei. Dar Hala i-a raspuns:

-Yasmin, inca nu te-ai invatat minte?

-Ba da, raspunse Yasmin, va trebui sa tin trifoiul inchis în pusculita, sa nu îl mai pierd, raspunse Yasmin.

-Nu, Yasmin, îi spuse Hala. Trifoiul nu îţi aduce nici noroc, nici ghinion. Numai Allah poate sa îţi dea sau sa îţi ia ceva. De la Allah primim toate darurile, dar fiecare dintre noi are şi unele incercari, prin care Allah vrea sa ne dea o lectie.

     Allah a vrut sa te invete saptamana aceasta ca El este cel care ti-a dat saptamana trecuta acele lucruri frumoase, nu trifoiul. Tu nu stii ca este haram sa crezi în talismane şi în vraji?

      Dar Yasmin nu mai raspunse nimic. Hala a continuat:

-Tu nu stii ca dacă ai crezut ca trifoiul sau altceva îţi aduce noroc, este ca şi cum nu ai crede în Allah? Numai de la Allah vin toate.

      Yasmin şi-a dat seama de ceea ce facuse şi a raspuns:

- Nu mi-am dat seama ca este atat de serios, nu o sa mai folosesc niciodata aceste lucruri. Promit.

     Şi Yasmin şi-a tinut mereu promisiunea şi, în schimb, a lucrat mult pentru lucrurile care şi le-a dorit şi mereu i-a multuimit lui Allah pentru ceea ce primea.

Ce invatam din aceasta poveste:

- nu avem voie sa folosim lucruri care ne aduc noroc, indiferent dacă vedem şi unii musulmani care le folosesc

- toate lucrurile pe care le avem şi tot ce ni se intampla, ni se intampla pentru ca Allah asa a dorit, fie ca o rasplata pentru noi, fie ca o incercare şi mereu trebuie sa fim recunoscatori pentru ceea ce ni s-a dat

- este important sa ai prieteni musulmani credinciosi, care sa îţi arate unde gresesti şi care sa fie mereu alaturi de tine.

Pregatit de:

Asociatia Surori Musulmane-Bucureşti

Împaratul şi semintele

      Un imparat din Orientul Indepartat imbatranise şi stia ca venise timpul sa hotarasca cine va fi imparat în locul sau. 

    Dar în loc sa îl numeasca viitor imparat pe unul dintre fiii sai sau unul dintre consilierii sai, el se hoatari sa faca un test pentru toti tinerii dornici din imparatie.   El dadu anunt în intreaga imparatie ca va organiza un test prin care îşi va desemna mostenitorul. Toti au fost surprinsi sa afle aceasta veste, dar mai cu seama fiii sai, care se asteptau ca tatal lor sa aleaga pe unul dintre ei. În ziua hotarata pentru test, la curtea imparatului se stransera mai multi tineri, dornici de a-l urma pe imparat la tron. Printre ei se afla şi Lin, un tanar mai modest, care venise mai mult din curiozitate, nesperand ca va fi el urmatorul imparatat.

Imparatul se adresa tuturor:

- Am aici niste seminte speciale. Fiecare dintre voi va primi cate una şi va trebui sa o planteze şi sa o ingrijeaza şi dupa un an sa mi-o aduca inapoi, pentru a vedea care dintre voi este mai bun. Pe acela îl voi numi imparat.

Fiecare tanar se duse cu samanta primita acasa şi o planta. Lin se duse şi el acasa şi ajutat de mama sa, planta seminta intr-un ghiveci. În fiecare zi el o uda şi se uita sa vada ce planta va creste. Dar zilele treceau şi nimic nu se intampla în ghiveciul sau. Dupa 2-3 saptamani deja prietenii sai se laudau cu plantele care incepusera sa iasa din ghivecele lor. Lin se intorcea acasa şi se uita din nou în ghiveci, dar nimic. Dupa 6 saptamani deja toti prietenii sai se laudau ca plantele lor au crescut şi se minunau de ce frumoase erau. Numai de la Lin din ghiveci nu iesise nimic. Dar el nu spuse nimic prietenilor sai.

Dupa 6 luni era deja evident ca nimic nu va iesi din ghiveci. Lin se gandea cu tristete ca samanta sa murise, nu reusise sa planteze nimic. Avusese o sansa şi o ratase. Timpul trecu repede şi sosi şi timpul ca tinerii sa se adune la palatul imparatului pentru a-i arata ce cultivasera.

Lin nici nu vru sa se duca şi sa îi arate imparatului ca esuase în misiunea sa. Dar stia ca nu mai putea da inapoi. Asa ca lua ghiveciul gol şi porni la curte. Când ajunse acolo majoritatea tinerilor au ras foarte tare pe seama lui. Toti venisera care mai de care cu plante frumoase, cu pomisori, flori, frumos colorate şi sanatoase. 

Numai ghiveciul lui Lin era gol. Doar cativa tineri nu au ras de Lin, caci le era mila de el şi au incercat sa îl incurajeze.

Când imparatul dadu ordin ca toti tinerii sa se alinieze cu ghivecele lor, Lin se aseza cel mai în spate, cu speranta ca imparatul nu va vedea ca el nu are nimic în ghiveci.

Imparatul intra impreuna cu consilierii sai şi spuse:

- Ce de plante frumoase mi-ati adus! Ce frumoase sunt! Ce colorate şi diverse! Dar cine este acolo în spate cu ghiveciul gol? Aduceti-l la mine imediat!

Lin se sperie teribil când oamenii imparatului venira sa îl aduca în fata. Se gandi chiar ca va fi ucis pentru ca gresise şi planta lui nu crescuse.

Când ajunse în fata, imparatul îl intreba:

- Cum te numesti?

- Numele meu este Lin.

- Dati-mi voie sa va prezint pe viitorul imparat! Numele lui este Lin!

Toti au ramas muti de uimire şi nimeni nu mai putu sa scoata un sunet sau sa mai rada, ca mai inainte!

- Acum un an v-am dat la toti seminte fierte, din care nu putea sa creasca nimic. Dar cu totii ati inlocuit acea samanta cu alta şi mi-ati adus felurite plante. Lin a fost singurul care a avut curajul sa spuna adevarul şi sa îmi aduca azi un ghiveci gol! Asadar, el merita cel mai mult sa devina urmatorul imparat!

Ce invatam din aceasta poveste:

- trebuie sa spunem mereu adevarul, chiar dacă stim ca acesta are consecinte grele asupra noastra

- Allah îi apara mereu pe cei care spun adevarul şi ei au rasplata mult mai mare

- niciodata minciuna nu îl ajuta pe om sa ajunga departe

- Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: Adevarul duce spre comportamentul drept şi comportamentul drept duce spre Rai. Cel care spune mereu adevarul va ajunge un om cinsitit. Minciuna duce la stricaciune şi stricaciunea duce spre Iad. Cel care spune mereu minciuni va ajunge sa fie scris la Allah ca fiind mincinos.

Pregătit de :

Asociatia Surori Musulmane-Bucureşti

Nu fi egoist - Incendiul

Un cuplu, să-l numim Zied şi Maryam, aveau o casă şi doi copii drăguţi, un băiat şi o fetiţă. Zied avea un loc de muncă foarte bun şi de curând a fost rugat să meargă într-o călătorie de afaceri în alt oraş, unde avea să stea câteva zile.

A decis să meargă împreună cu soţia sa, pentru că ea nu ieşise de mult în afara oraşului şi avea nevoie de această ieşire. Aşa că au angajat o femeie care să aiba grijă de copii, şi au plecat în călătorie. S-au întors din călătorie mai repede decât au planificat. Şi cum veneau ei prin oraşul lor, bucuroşi de reîntoarcere, au observat că venea un fum gros de undeva, şi au mers să vadă ce se întâmplase.
 
Ei au găsit o casa în flăcări. Maryam a zis atunci:
Oh bine, nu e casa noastra, hai să mergem mai departe, la casa noastră. Dar Zied a început să se apropie şi a zis, casa aceasta aparţine lui Fred Jones care lucrează la fabrică. Se pare că încâ  nu a ieşit de la servici, poate putem noi să facem ceva.

Nu putem noi să facem nimic, a protestat Maryam . Ai pe tine haine noi, e mai bine să nu ne apropiem prea tare. Dar Zied nu a ascultat-o, şi s-au apropiat, au fost amândoi îngroziţi când au văzut cum întreaga casă era în flăcări. O femeie pe peluză striga isteric: Copiii, salvaţi copiii. 

Atunci Zied a scuturat-o de umeri şi i-a zis: 
 Adună-te şi spune-ne unde sunt copii!
La subsol, spuse femeia plângând, "pe hol şi la stânga."
În ciuda protestelor lui Maryam, Zied a apucat furtunul de apă şi şi-a îmbibat hainele sale, a pus batista udă pe capul lui şi a mers la  subsol unde era mult de fum şi  căldură foarte mare. A găsit uşa şi a luat doi copii în braţe şi a ieşit cu ei afară.

După ce a ieşit de acolo, a lăsat copii aproape sufocaţi afară,dar înăntru încă se mai auzeau vocile unor copii înspăimântaţi, şi atunci Zied a întrebat, câti copii mai sunt acolo.

Femeia i-a spus că mai sunt încă doi, atunci Maryam l-a prins de mână şi i-a zis plângând, Zied nu te duce, este sinucidere aceasta, casa aceea se va prăbuşi în orice secundă. Dar el s-a smuls din braţele ei şi a plecat să salveze ceilalţi doi copii.

Părea o eternitate până i-a găsit pe ceilalţi doi copii, fumul fiind prea dens şi înnecăcios, a trebuie să iasă din nou afară să ia aer. În cele din urmă i-a găsit pe cei doi copii, iar aceştia s-au agăţat de gâtul lui, de parcă nu mai vroiau să-l lase niciodată, lui i se parea ceva familiar, era ceva ciudat la aceşti copii, şi în cele din urmă au ajuns afara,unde a avut un şoc imens, copii pe care îi salvase erau proprii lui copii.

Persoana care supraveghea copii îi lăsase la aceasta casă până  a mers să facă, cumpărături.

Cele cinci nivele ale rugaciunii

                                Sursa: Ibn al-Qayyim - al-Wabil al-Sayyib
   Atunci cind este vorba despre rugaciune, oamenii se situeaza pe cinci nivele:
  
      1.   Primul este nivelul celui care face lucruri incorecte si neglijeaza anumite aspecte. Nu face wudu asa cum ar trebui, nu se roaga la timp si nici nu se asigura ca nu a omis vreo parte esentiala din cadrul rugaciunii.
     2.    Cel de-al doilea nivel ii include pe cei care tin la corectitudinea exterioara a rugaciunii, se roaga la timp si fac wudu in mod correct, insa au pierdut lupta cu ei insisi si sint coplesiti de waswaas (insinuarile / soaptele lui shaitan).
    3.    La al treilea nivel se situeaza cei care au grija de corectitudinea exterioara a rugaciunii, se roaga la timp si fac wudu in mod corespunzator, se lupta cu ei insisi si cu waswaas-ul, insa in acelasi timp sint preocupati de lupta impotriva dusmanului lor (shaytan), ca nu cumva sa il indeparteze de la rugaciune, asa ca aceia sint implicati atit in rugaciune cit si in jihad in acelasi timp.
    4.   Nivelul al patrulea se refera la aceia care atunci cind se ridica pentru a efectua rugaciunea indeplinesc toate cerintele necesare pentru aceasta, iar inima lor este e deplin concentrata si determinata sa nu omita nimic, grija lor principala fiind cea de a face actul de adorare al lui Allah Subhanu Wa Ta’ala in mod corespunzator si cit mai aproape de perfectiune. Inima lor este pe deplin cufundata in rugaciune si in adorarea lui Allah Subhanu Wa Ta’ala.
     
   5.  Ultimul nivel, cel cu numarul cinci, ii include pe cei care fac toate aceste lucruri enumerate la nivelul patru, insa drepcredinciosii care ajung aici isi aseaza inimile in fata lui Allah Subhanu Wa Ta’ala, concentrindu-se pe deplin la Allah, plini de iubire si adoratie, ca si cum ar fi capabili sa Il vada. Astfel waswaas-ul se diminueaza iar barierele dintre dreptcredinciosi si Allah sint ridicate. Diferenta dintre rugaciunea unei personae ajunse la nivelul cinci si a oricarei alte persoane este mai mare decit distanta de la cer la pamint.
   
    -Pentru prima situatie pedeapsa devine aplicabila;
    -La cea de-a doua se da socoteala;
   -Cea de-a treia situatie implica stradanie, deci nu se considera ca e vorba despre un pacat;
   -Cei ce se afla la nivelul al patrulea vor primi rasplata;
   -Nivelul al cincilea este cel mai apropiat de Allah Subhanu Wa Ta’ala. 
Rugaciunea este aducatoare de fericire si bucurii pentru cel care se roaga. Oricine isi gaseste fericirea in rugaciune in aceasta viata lumeasca va gusta si din bucuria de a sta aproape de Allah in viata vesnica. Iar cine gaseste multumire sufleteasca atunci cind se roaga va fi multumit de tot ceea ce i se intimpla, in timp ce acela care nu gusta din bucuria de a face rugaciunea va fi consumat de sentimentele de durere si regret pentru aspectele lumesti.
 
             18 beneficii ale rugaciunii
              Ibn Qayyim al-Jawziyyah
       Sursa: Zaad al-Ma'aad (4/304-305)
  
           Allah preainaltul a spus: “Cautati liman in rabdare si in Rugaciune [As-Salat]! [Intr-adevar] ea este anevoioasa, insa nu pentru cei care cred” (Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqara, 2:45)
         Tot in Qu’ran kareem, in Soorah Al Baqara ni se spune: "O, voi, cei care credeti! Cautati ajutor intru rabdare si Rugaciune [As-Salat], caci Allah este cu cei rabdatori! (Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqara, 2:153)
        Iar in Soorah Taa-Haa: “Si porunceste neamului tau Rugaciunea [As-Salat] si fii statornic in ea! Noi nu-ti cerem castig, fiindca Noi iti dam castig tie, iar urmarea buna este a evlaviei.” (Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Taa-Haa, 20:132)
       In completare, prin intermediul Sunnei ni se relateaza ca Trimisul lui Allah (sallallaahu 'alayhe wa sallam) obisnuia sa se grabeasca sa faca rugaciune oricind era tulburat de ceva.
 

     In continuare puteti citi o enumerare a beneficiilor aduse de rugaciune:
- 1 - Prin rugaciune primim sustinere, sprijin in ceea ce intreprindem.
- 2 - Efectuarea rugaciunii ne mentine sanatatea fizica.
- 3 - Ne indeparteaza de tentatii si alte aspecte nocive care ar putea sa ne influenteze in mod negativ.
- 4 - Indeparteaza bolile.
- 5 - Intareste inima.
- 6 - Lumineaza expresia fetei.
- 7 - Incinta sufletul.
- 8 - Indeparteaza sentimentul de lene.
- 9 - Corpul devine mai activ.
- 10 - Sporeste puterea fizica.
- 11 - Mareste capacitatea de intelegere.
- 12 - Hraneste sufletul.
- 13 - Ilumineaza inima.
- 14 - Apara binecuvintarile pe care le primeste dreptcredinciosul.
- 15 - Inlatura nenorocirile.
- 16 - Aduce binecuvintari.
- 17 - Il tine pe Shaytaan departe.
- 18 - Il apropie pe dreptcredincios de Allah Subhanu Wa Ta’ala, Ar-Rahmaan.
 
         S-a demonstrat faptul ca rugaciunea are un efect uimitor asupra sanatatii corpului si a inimii, in intarirea acestora precum si in eliminarea elementelor nocive care le pot influenta. De asemenea, rugaciunea are capacitatea de a indeparta relele lumesti, mai ales atunci cind este facuta in mod corespunzator, pentru ca rugaciunea este legatura dintre noi si Allah Subhanu Wa Ta’ala. Astfel, luind in consideratie puterea acestei legaturi, usile binecuvintarilor se vor deschide in functie de trainicia legaturii.

Sursa:www.sunnah.ro

Ei au învăţat să se hrănească unul pe altul

Un om pios a avut o conversaţie cu Domnul său într-o zi şi a zis: Doamne, aş vrea să ştiu cum arată Iadul şi Raiul.
Allah l-a dus  pe omul pios în faţa a două uşi. El a deschis una din cele două uşi şi omul pios a privit înăuntru. În mijlocul camerei era o masa mare rotundă. Pe masă era un bol mare de tocană, care mirosea delicios, şi îl facuse pe omul pios să-i lase gura apă.
Oamenii care stăteau în jurul mesei erau slăbuţi şi bolnăvicioşi, şi păreau foarte înfometaţi. Ei ţineau în mână linguri cu coadă foarte lungă, mai lungă decât bratele lor, astfel încât puteau să ia mâncarea din bol, dar nu puteau să o ducă la gură.
Omul pios s-a înfiorat la vederea suferinţei lor.
Allah i-a zis atunci: Tocmai ai văzut Iadul.
Au mers la camera următoare şi au deschis uşa. Era exact la fel ca prima cameră. În mijlocul camerei era o masa mare rotundă. Pe masă era un bol mare de tocană, care mirosea delicios, ce îl facuse pe omul pios să-i lase gura apă. Oamenii de aici aveau aceleaşi linguri cu coadă lungă, dar aici oamenii au fost bine hrăniţi şi erau grăsuţi, rîdeau şi vorbeau.
Omul pios spune: Nu înţeleg. Allah spuse : Este foarte simplu, aceasta necesită doar o abilitate. Vezi tu, aceşti oameni au învăţat să se hrănească unul pe altul, în timp ce oamenii lacomi se gândeau numai la ei înşişi.
Morala:

-Atitudinea oamenilor este cea care ne face locul de muncă, un iad sau un rai
-Ajută şi caută ajutor, aceasta face toată diferenţa în viaţa fiecăruia
- Succesul şi fericirea constă în munca în echipă eficace ... .. si face un loc minunat în care poţi să lucrezi.

Tu te gândeşti la fratele tău?

Doi fraţi lucrau împreună la ferma familiei lor. Unul dintre ei era căsătorit şi avea o familie mare, iar celălalt era singur. La sfârşitul zilei, cei doi fraţi au împărţit totul în mod egal, producţia şi profitul.

Într-o zi fratele care era singur îşi spuse în gând: Nu este corect ca noi să împărţim totul egal. Eu sunt singur şi nevoile mele sunt mai puţine.

Aşa că în  fiecare noapte a luat un sac de cereale din lada sa, şi s-a strecurat printre case, ca să-l pună  în lada  fratelui său.

Între timp şi fratele căsătorit îşi spuse în sinea lui: Nu este corect să împarţim producţia şi profitul egal. Cu toate acestea eu sunt căsătorit şi am soţie şi copii, care să ma îngrijească la bătrâneţe. Fratele meu nu are pe nimeni, şi nu are cine să aibă grijă de el în viitor. Aşa că în fiecare noapte a luat un sac de cereale şi l-a pus în lada fratelui său.

 Ambii fraţi erau derutaţi ani de zile pentru că proviziile de cereale nu s-au diminuat.

Apoi într-o noapte întunecată cei doi fraţi s-au ciocnit unul de altul. Atunci şi-au dat seama ce se întâmplase în tot acest timp.

Amândoi au lăsat sacii jos şi s-au îmbrăţişat.

Morala: Nu fii egoist , dacă te gândeşti la ceilalţi din jurul tău, cineva se va gândi şi la tine.

Timpul corect pentru a bea apa

Timpul corect pentru a bea apa va imbunatati eficacitatea ei pentru corpul uman.

 Doua pahare de apa imediat dupa trezire, ajuta la activarea organelor interne.

Un pahar de apa - 30 de minute inainte de o masa. Ajuta digestia.

Un pahar de apa inainte de a face baie. Ajuta la scaderea tensiunii sanguine.

Un pahar de apa inainte de culcare. Ajuta la evitarea  unui atac cerebral sau de cord..


Atat de simplu şi cu beneficii atat de mari.Jazakallah al khair,alhamdulillah.

CĂSĂTORIA

A fost odata un tânăr frumos, pios, şi foarte bine educat, pe care părinţii îl presau să se căsătorească. Ei au vazut atâtea propuneri pe care acesta le-a refuzat, şi se gândeau că situatia devenea deja ridiculă, iar oamenii se vor gândi că au altfel de gânduri.

De fiecare dată când el împreună cu părinţii săi ieşeau din casele fetelor, tânărul spunea: "nu este ea aleasa."

Tânărul dorea o fată religioasă şi practicantă, aşa că într-o seară, mama lui a aranjat o întalnire cu o fată care era religioasă şi practicată.

În acea seara, tânărul si fata, au mers să se plimbe, şi îşi puneau întrebări unul altuia.

Tânărul, fiind un gentleman a îngăduit fetei să întrebe ea prima.

Fata a pus multe întrebări, l-a întrebat despre viaţa lui, educaţia lui, prietenii lui, familia lui,obiceiurile lui, hobbi-urile lui, stilul lui de viaţă, ce îl face fericit, ce face în timpul liber, şi despre experienţa sa.

Tânărul a răspuns la toate aceste întrebări fără să se obosească şi într-un mod politicos, toate întrebările fetei au durat aproape o oră, timpul lor împreuna aproape se terminase, se simţi jenată, şi îl întrebă,dacă el are întrebări.

Tânărul spuse că are doar 3 întrebări.

Tânăra se gândi, wow, numai 3 întrebări, ok, te ascult.

Prima întrebare a tânărului a fost:
Pe cine iubeşti cel mai mult în această lume, cineva a cărui iubire
nu o poate depăşi niciodată?
Ea a răspuns; mama mea, (el a zâmbit atunci)
Ea a zis, este o întrebare uşoară; mama mea, (el a zâmbit din nou)

A doua întrebare, care el a pus-o, ai spus că citeşti mult din Qur'an, ai putea să-mi spui cărei sure îi şti explicaţia?
Auzind acestea tânăra s-a înroşit şi s-a ruşinat, şi a zis;

Nu ştiu întelesul niciunei sure încă, dar sper insha Allah pe viitor să învaţ, am fost puţin ocupată în ultima vreme.

A treia întrebare a fost; mi s-au propus căsătorii cu fete mai frumoase decât tine, de ce te-aş alege pe tine?

Auzind acestea fata s-a simţit ofensată, şi s-a întors furioasă la părinţii ei, zicând; Nu vreau să mă căsătoresc cu acest bărbat care mi-a insultat frumuseţea şi inteligenţa.

Tânărul şi părinţii săi, au fost din nou lăsaţi fără acord de căsătorie.

De această dată, părinţii tânărului a fost foarte fruioşi, şi au zis; cum ai reuşit să o superi pe fata aceea, familia ei era aşa drăguţă, şi plăcută, şi erau religioşi aşa cum vroiai tu. Ce ai întrebat-o pe fată? Spune-ne.

Tânărul le-a răspuns, prima dată am întrebat-o, pe cine iubeşte ea cel mai mult? Ea a răspuns, pe mama ei.

Părinţii au spus şi, ce e rău în asta?

Tânărul a zis, nimeni nu este musulman, pînă nu îl iubeşte pe Allah şi pe Trimisul său (paacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), mai presus de oricine altcineva în această lume.

Dacă o femeie îl iubeşte pe Allah şi pe Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) mai mult ca pe oricine, ea mă va respecta şi mă va iubi, şi îmi va fi loială, datorită acelei iubiri, şi fricii de Allah (subhanuhu wa ta'ala), şi vom putea împărţi această iubire, pentru că această iubirea e mai mare decat doriţa trupească.

Apoi am întrebat-o, citeşti mult din Qur'an, poţi să-mi spui explicaţia vreunei sure?

Ea a zis nu, pentru că n-am avut timp încă, aşa că mi-am adus aminte de hadisul care spune; "Toţi oamenii sunt morţi cu excepţia celor care au ştiinţă."

Ea are 20 de ani şi nu a avut timp, să caute ştiinţa, de ce m-aş căsători cu o femeie care nu îşi ştie drepturile ei, responsabilităţile ei, şi ce îi va învăţa ea pe copii mei, în afară de neglijenţă, pentru că femeia este şcoala, şi cel mai bun dintre profesori.

Şi femeia care nu are timp pentru Allah, nu va avea timp nici pentru soţul ei.

A treia întrebare, am întrebat-o de ce aş alege-o pe ea, când am avut propuneri pentru căsătorie cu fete mai drăguţe ca ea?

De aceea ea s-a întors furioasă.

Părinţii tânărului au spus; este un lucru urât ce ai spus,de ce ai făcut aşa ceva, ne vom duce înapoi la ea să-i cerem scuze.

Tânărul a spus; Am spus aceste vorbe intentionat ca să testez, daca ea îşi poate controla mania.



Hadith - Sahih Al-Bukhari 8.137, Relatat de Abu Huraira (Allah să-l aibă în mila Sa)

Un om i-a spus Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ; "Sfătuieşte-mă". Profetul i-a zis, să nu devii nervos şi furios. Bărbatul a întrebat din nou acelaşi lucru, iar Profetul  de fiecare dată a spus; "Să nu devii nervos sau furios."

Dacă o femeie nu îşi poate controla furia cu un străin pe care abia l-a cunoscut, crezi că va fi în stare să o controleze cu soţul său?

Morala acestei povestiri este că, o căsătorie este bazată pe cunoştinţe, nu aspect, practică, nu predici, iertare, nu furie, iubire spirituală, nu carnală, şi compromisuri.

Ar trebui să căutaţi o persoană care;
1.Îl iubeşte pe Allah subhanu wa ta'ala si pe Trimisul său (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa),

2. Are cunoştinţe despre religie, şi poate acţiona conform lor

3.Să-şi poata controla furi, şi alt factor important şi crucial

4.Să fie dispusă să facă,compromisuri

Aceste sfaturi sunt pentru ambele cazuri, bărbat sau femeie, fiecare din ei, trebuie să caute aceleaşi lucruri.


Insha'allah, Allah să facă fiecare căsătorie un success, şi să avem iubire pentru Allah şi pentru Trimisul Său (paacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa),ca Allah să ne binecuvânteze, şi să pună iubire în vieţile noastre.

__________________

Allah este de ajuns pentru mine. Nu este nimeni mai demn de adorare decât El. Mi-am pus încerederea in El, şi El este Stăpanul Tronului Majestic.

Cine citeste Surat Al Mulk este protejat de chinurile mormantului

Abu Huraira (Allah sa-l aiba in mila Sa) a relatat ca Trimisul lui Allah (pace si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) a spus: ”O sura din Coran care are 30 de versete va mijloci pentru un om pentru ca el sa fie iertat. Este Sura Tabarak Alathi bi yadihi’l-mulk (Sura Al-Mulk). (Tirmidhi,2891;Abu Dawood,1400;Ibn Majah,3786)

Abd’Allah ibn Mas’ood (Allah sa-l aiba in mila Sa) a spus: ”Cine citeste Sura Al-Mulk in fiecare noapte, Allah il va proteja de chinurile mormantului. In timpul  Profetului (pace si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) obisnuiam sa o numim sura care “protejeaza”. In Cartea lui Allah este o sura, care oricine o recita in fiecare noapte a facut foarte bine   (Al-Nasaa’I,6/179;clasata de catre Shekh Albaani in Saheeh Al-Targheeb wa’l-Tarheeb,1475).

Pentru ce traiesc?

Allah a facut oamenii numai pentru un singur lucru: sa aleaga a-i servi Lui. Ar fi putut sa ne faca precum Ingerii care trebuie sa asculte si care, niciodata, nu ies din cuvantul Lui. Dar, El a vrut sa faca o creatura care sa poata sa aleaga sa-L iubeasca. Nu este mai important ca cuiva sa-i placa sa fie langa tine, decat sa fie obligat sa fie in jurul tau?

Allah ar fi putut, de asemenea, sa ne faca precum Jinii, care pot merge oriunde in univers si care pot fi buni sau rai, dar care nu pot vedea nicio frumusete in creatia lui Allah. Ei doar traiesc si fac tot ceea ce fac.

Oamenii il pot iubi pe Allah, sau sa uite de El. Ei il pot urma pe Allah, sau pot sa nu asculte Comenzile Sale. Ei pot fi cele mai bune creaturi din univers sau cele mai rele. Allah a spus ca ne-a facut ca sa fim cei mai buni.

Singurul lucru este ca daca noi nu incercam sa fim cei mai buni, putem merge in jos, sa devenim cei mai rai.
 
"Jur pe timp! Ca omul va fi in pierdere,Afara de aceia care cred si implinesc fapte bune si se indeamna unul pe altul catre Adevar si se indeamna unul pe altul la rabdare. (Quran103: 1-3)

Avem o multime de responsabilitati pe umerii nostri. Scurtul nostru timp pe pamant este un test pentru fiecare dintre noi. Ne nastem, crestem si, pe urma, murim. In acest timp, invatam despre bine si rau, auzim despre Allah, intr-un fel sau altul, si ne folosim mintea ca sa ne gandim la viata si la ce inseamna ea.

Daca alegem noi insine sa fim buni, sa credem in Allah si sa traim dupa Islam, atunci am trecut testul. Dupa ce trupurile noastre mor, sufletul din noi se trezeste in lumea adevarata, lumea cealalta. Apoi, vom fi lasati in cel mai fabulos loc din toate: Paradisul. Nu vom mai muri niciodata si nu vom mai fi tristi sau nefericiti acolo.

Dar, daca ne lasam pe noi insine sa facem lucruri rele, sa uitam de Allah si sa respingem Islamul, atunci am picat testul, si in lumea cealalta sufletele noastre vor fi trimise intr-un loc pentru a fi pedepsite. Acel loc inspaimantator este focul Iadului. De ce meritam sa fim pedepsiti? Pentru ca Allah ne-a dat minte sa (ne) gandim si toate dovezile din lume sa credem in El, dar noi alegem sa urmam calea cea rea. Haideti sa incercam, din rasputeri, sa trecem testul acestei vieti si sa evitam focul Iadului.
 
Sursa: www.sunnah.ro

PARTILE CORPULUI

Bismillahi AlRahmani AlRahiim

Mama obisnuia sa ma intrebe:”Care este cea mai importanta parte a corpului?”Dea lungul timpului am incercat sa ghicesc raspunsul corect.Cand eram mic,credeam ca sunetul este foarte important pt oameni,de aceea am spus”Urechile,mami.”Mama mi-a raspuns”Nu dragul meu.Sunt multi oameni in lumea ar continua sa cauti si te voi intreba din nou curand.”Peste cativa ani mama ma intreba din nou.De cand am facut prima incercare,m-am tot gandit care ar fi raspunsul corect.De aceea i-am spus”Mami,semnele sunt foarte importante pt toata lumea,deci trebuie sa fie ochii.”Mama ma privi si imi spuse”Inveti foarte repede, dar acesta nu este raspunsul corect deoarece sunt multi oameni care sunt orbi.”Dezorientat,am continuat calatoria mea spre cunoastere.Anii au trecut,iar mama m-a mai intrebat de cateva ori raspunsul ei insa fu mereu acelasi”Nu,dar devii din ce in ce mai destept dragul meu.”Apoi,in ultimul an, bunicul muri.Toata lumea era indurerata.Toti plangeau.Chiar si tatal meu.Imi aduc aminte deoarece era a doua oara cand il vedeam pe tata plangand.Mama ma privi cand veni momentul sa ne luam ramas bun de la bunicu si ma intreba:”Inca nu stii care este cea mai importanta parte a corpului, dragul meu?”Am ramas socat cand m-a intrebat date fiind circumstantele.Intotdeauna am crezut ca acesta este un joc intre mine si ea.Mama imi vazu confuzia si imi spuse”Aceasta intrebare este foarte importanta.Iti arata cum sa-ti traiesti viata.Pentru fiecare parte a corpului pe care mi-ai spus-o in trecut,ti-am spus ca e gresita si ti-am dat si cate un exemplu .Dar azi este momentul sa inveti aceasta lectie foarte importanta. "Mama ma privi asa cum doar o mama o poate face.Am vazut ca avea ochii in lacrimi cand imi spuse:”Dragul meu,cea mai importanta parte a corpului sunt umerii.”Am intrebat:”De ce?Pentru ca sustin capul?”Mama imi raspunse”NU, pentru ca pot sustine capul unui prieten sau al cuiva drag tie cand acesta plange.Toti avem nevoie de un umar pe care sa plangem la un moment dat in viata.,dragul meu.Insha’Allah sa ai suficienta dragoste si prieteni pentru care sa ai intotdeauna un umar pe care sa planga sau pe care sa plangi.” Atunci am aflat ca cea mai importanta parte a corpului nu este una egoista.Este induiosator sa iti pese de durerea altora.Oamenii probabil vor uita ceea ce ai spus …..sau ceea ce ai facut……dar oamenii nu vor uita NICIODATA felul cum i-ai facut sa se simta.
Adevarata sau nu acesta poveste m-a facut sa ma opresc si sa ma gandesc.Fii binecuvantat.Fii o binecuvantare.Pregateste-ti umarul…..
Profetul Issa(Isus) (aleihi salam) a fost o binecuvantare pt oamenii la care a fost:”Si EL m-a binecuvantat,oriunde as fi,si mi-a poruncit Rugaciunea[As-Salat] si Dania [Az-Zakat],cat voi trai” (Quran19:31) 

Sursa:http://totul-despre-islam.blogspot.com/

O lume a secretelor A'alm alasrar “عالم الأسرار"

Credinciosul nu sufera din cauza a ceea ce noi numim boli psihice.Aceasta deoarece el/ea traieste in acceptare si armonie cu tot ceea ce i se intampla,fie ca e bine sau rau.El/ea este asemenea unui pasager dintr-un avion care are incredere deplina in pilot,ca acesta nu poate gresi deoarece cunoaste toate manevrele necesare pt a controla avionul.El va zbura eficient in orice imprejurare si va iesi cu bine din furtuni,caldura,frig,gheata si ceata.
 
Intr-un asemenea avion,si cu incredere completa in pilot,el poate dormi linistit in scaunul sau in deplina multumire si liniste. El nu tremura si nici nu se agita daca avionul intra in vreo turbulenta,sau se intoarce sau trece peste varful unui munte. El stie ca tot ceea ce se intampla este voia pilotului si el stie cel mai bine ceea ce face,si ca ceea ce li se intampla ascunde o mare intelepciune menita sa le ofere o mai mare siguranta. Orice mintea incearca sa inteleaga,si orice eveniment este predestinat,si nu e nimic mai perfect decat ceea ce a fost deja predestinat.De aceea el se lasa complet in voia pilotului fara sa comenteze sau sa se certe.El are incredere deplina in acesta;de aceea el sta linistit in scaunul sau,intr-o stare completa incredere.
 
Aceasta este aceelasi tip de incredere pe care credinciosul il are in Domnul sau,care conduce avionul destinului,care controleaza cursul evenimentelor,care conduce intreg unuversul,care misca galaxiile in orbilele lor ... . Orice i se intampla,si asupra caruia nu are nici un control,este pana la urma bun pt el. Daca are o boala si medicamentul nu isi face efectul,el zice “Asta e bine!” Dacaplantele sale ard datorita secetei si toate bunurile sale dispar pt a evita dezastrul, el spune “Asta e bine,Allah imi va da ceva mult mai bun.” Daca esueaza in dragoste, el spune “O dragoste esuata e mai buna decat o casnicie esuata.” Daca casnicia sa se destrama,el zice “Toata Lauda lui Allah! Singuratatea e mai buna decat proasta companie.” Daca afacerea sa da faliment, el spune “Toata Lauda lui Allah! Allah stie mai bine ca bogatia e rea pt mine,si ca ceea ce castigam ma facea sa pierd in Viata de Apoi.” Si daca cineva drag lui moare,el zice “Toata lauda lui Allah! Allah stie mai multe despre viata noastra decat noi si EL este Singurul care stie daca este bine sau rau pt noi sa traim mai mult.Toata Lauda se cuvine numai Lui,El nu este intrebat despre ceea ce El hotaraste.”
 
Sloganul credinciosului este intotdeauna :” Dar se poate (intampla) ca voi sa urati un lucru care este bun pt voi,si sa iubiti un lucru care este rau pt voi.Dar Allah stie,in vreme ce voi nu stiti".(Surat Al-Baqara, ayat 216).  

El intotdeauna simte pace in inima sa,are un suflet linistit, vazand prin lumina din interiorul sau ca lumea acesta este un loc al testelor si necazurilor,si ca aceasta este doar un loc temporar unde se va odihni putin si nu o casa permanenta. Este un adapost temporar care va disparea complet impreuna cu bunele si relele din el. 

Doar cei care arata rabdare si recunostinta sunt invingatorii.
Inima unui credincios nu poate fi invadata de obsesii rele,si nici sufletul sau nu este tulburat in nici un fel.Si asta pt ca sufletul sau este intotdeaunua ocupat cu cu preamarirea Celui PreaPuternic,Celui PreMilostiv,iar inima sa sopteste mereu: Allah…..Allah… cu fiecare puls. Seitan nu poate gasi nici macar un colt de intuneric in aceasta inima in care sa patrunda.
 
Este o inima care nu poate fi miscata de calamnitati sau nu poate fi zdruncinata de dezastre deoarece este puternic infipta in scaunul Adevarului,care nu se schimba si nu se altereaza niciodata. 

Sursa:  http://totul-despre-islam.blogspot.com/

Ziua de vineri

“O, voi cei care credeti! Cind se cheama la Rugaciune [As-Salat], in ziua de vineri, grabiti-va la pomenirea lui Allah si lasati negotul! Aceasta este mai bine pentru voi, daca [voiti sa] stiti". (Quran 62:9)

“Iar aceluia care este cu frica de Allah, ii va da El o iesire [buna]” (Quran, traducerea sensurilor 65:2)

A fost relatat de la Abu Hurairah ca Profetul (pacea si binecuvintarea lui Allah asupra sa) a spus: “Daca ii spui celui de linga tine atunci cind imam-ul tine predica vinerea ‘Taci si asculta’, te-ai implicat in vorbire desarta” (Bukhari).

Muslim a relatat in al sau Sahih de la Abu Hurairah si Ibn Umar (Allah sa fie multumit de amindoi) ca l-au auzit pe Profet (pacea si binecuvintarea lui Allah asupra sa) spunind de la minbar: “Oamenii ar trebui sa inceteze a neglija Jumu’ah, sau Allah cu siguranta le va inchide inimile si vor fi cu siguranta printre ghafileen”.

Sint mai multe hadith-uri care vorbesc despre calitatea acestei zile, printre care:

Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Dacã cineva face ablutiunea cum se cuvine si apoi vine la rugãciunea de vineri si ascultã slujba în tãcere, pãcatele lui din acea perioadã si pânã în urmãtoarea vineri vor fi iertate, chiar si cu trei zile mai mult; însã cel care a atins pietricelele(subha) a fãcut o întrerupere (se roagã degeaba).(Muslim)

Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Cele cinci rugãciuni împreunã cu rugãciunea de vineri pânã în vinerea urmãtoare, precum si postul în Ramadan pânã la urmãtorul Ramadan, sterg toate pãcatele din acea vreme, atâta timp cât se ocolesc pãcatele mari. (Muslim)

Ibn 'Umar (Allah sã-l aibã în mila Sa!) l-a auzit pe Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) spunând: dacã cineva dintre voi se gândeste sã vinã la rugãciunea de vineri, sã se îmbãieze mai întâi.(Convenit)

Abu Sa'id al-Khudri (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis:Îmbãierea de vineri este obligatorie pentru orice adult.(Convenit)

                               
A mai fost relatat (de Bukhari) ca Mesagerul lui Allah (pacea si binecuvintarea lui Allah asupra sa) a spus: “Cea mai buna zi in care rasare soarele este vinerea. In aceasta zi a fost creat Adam, in aceasta zi el a intrat in Paradis si in aceasta zi a fost izgonit de acolo”.

A fost relatat ca Taariq ibn Shihaab a spus: “Un evreu i-a spus lui Umar: ‘O lider al credinciosilor, daca aceasta ayah – “In ziua aceasta, am desavirsit religia voastra si am implinit harul meu asupra voastra si am incuviintat Islamul ca religie pentru voi!” (al-Maa’idah 3:5) – ne-ar fi fost revelata noua, am fi facut acea zi Eid’. Umar i-a raspuns: ‘Stiu in ce zi a fost revelata aceasta ayah; a fost revelata in ziua de Arafah, care a fost intr-o vineri’” (Bukhari).

A fost relatat ca Abu Hurairah a spus: Mesagerul lui Allah (pacea si binecuvintarea lui Allah asupra sa) a spus: „Cind vine vinerea, la fiecare usa a moscheii sint ingeri care scriu pe primii veniti la moschee. Apoi cind imam-ul se aseaza, ei isi inchid cartile si vin sa asculte cuvintarea. Cel care vine devreme (la rugaciunea de vineri) este ca si cum ar fi sacrificat o camila, apoi cei care-l urmeaza sint ca unul ce a sacrificat o vaca, apoi unul care a sacrificat un berbec, apoi o gaina, apoi ca unul care a oferit un ou” (Bukhari).

A fost relatat intr-un hadith ca Profetul (pacea si binecuvintarea lui Allah asupra sa) a spus: “Cel care ii spune sotiei sale sa faca ghusl si face ghusl el insusi vinerea si iese din casa devreme, mergind pe jos si nu calare, si se apropie de imam si asculta [cuvintarea] fara sa intrerupa, va avea pentru fiecare pas pe care il face o rasplata egala cu postirea si rugaciunea de noapte timp de un an” (Tirmidhi).

A fost relatat de la Abu Hurairah ca Mesagerul lui Allah (pacea si binecuvintarea lui Allah asupra sa) a amintit ziua de vineri si a spus: “In aceasta zi este o ora (un interval de timp) cind orice rob musulman se roaga si ii cere ceva lui Allah, Allah ii va indeplini cererea” (Bukhari).

SUNNA RUGÃCIUNII DE VINERI

'Abdullah ibn 'Umar (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat:Dupã rugãciunea Jum'a, mã rugam împreunã cu Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) douã rak'at.(Convenit)

Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Dacã cineva dintre voi face rugãciunea de vineri, sã se roage patru rak'at dupã aceea.(Muslim)

Ibn 'Umar (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) nu se ruga Sunna (rak'at) (în moschee) dupã rugãciunea de vineri, pânã nu se întorcea acasã. Atunci oferea douã rak'at acolo. (Muslim)

NU ESTE CUVIINCIOS SÃ SEDEM CU PICIOARELE RIDICATE LA SLUJBA DE VINERI

Mu'adh ibn Anas al-Juhani (Allah sã-l aibã în mila Sa!) arelatat cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a interzis ca cineva sã stea cu genunchii adunati la stomac, în cursul slujbei de vineri.(Abu Dawud si Tirmidhi)

De ce sa citim Coran daca nu intelegem araba?

De ce sa citim daca nu intelegem nimic in limba araba?

     Un batran musulman american traia la ferma in muntii din estul  statului Kentucky impreuna cu nepotul sau. In fiecare dimineata, bunicul se trezea devreme si statea la masa din bucatarie citind Coran. Nepotul sau isi dorea sa fie exact ca el si incerca sa-l imite cu orice chip. Intr-o zi, nepotul il intreba:
"Bunicule, am incercat sa citesc Coranul la fel ca si tine, insa nu am inteles, iar ce am inteles am uitat imediat ce am inchis cartea.  

Ce binefacere este in citirea Coranului?"

Bunicul s-a intors in liniste, punand carbuni in soba si i-a raspuns:

Rastoarna acest cos cu carbuni la rau si adu-mi inapoi un cos cu apa!" Baiatul a facut ce i s-a spus, insa toata apa s-a scurs inainte de a ajunge acasa.


Bunicul a ras si a spus:
   "Data viitoare trebuie sa te misti mai repede" si l-a trimis inapoi la rau cu cosul, pentru a incerca din nou. De aceasta data baiatul alerga mai repede, insa din nou cosul se goli inainte de a se intoarce acasa. Abia respirand, el ii spuse bunicului sau ca era imposibil sa care apa in cos si s-a dus sa ia o galeata in locul lui.  

Batranul spuse:

     "Nu vreau o galeata cu apa, vreau un cos cu apa; trebuie doar sa te straduiesti din nou, mai puternic" si a iesit pe usa, privindu-l pe baiat, incercand.
   In acel moment baiatul stia ca era un lucru imposibil, insa a dorit sa-i arate bunicului sau ca, chiar daca ar fi alergat oricat de repede cu putinta, apa s-ar fi scurs inainte de a se intoarce acasa. Baiatul a cufundat cosul in rau si a alergat cu repeziciune, insa cand a ajuns la bunicul sau, cosul era din nou gol. De-abia respirand, el a spus:
"Vezi, bunicule, este imposibil!"
"Asadar crezi ca este inutil?" Batranul spuse: "Uita-te la cos!"
    Baiatul privi cosul si pentru prima oara isi dadu seama ca, cosul era diferit.
Se transformase dintr-un cos vechi si murdar, intr-unul curat, inauntru si in afara!

"Fiule! Asta se intampla cand citesti Coranul, poate ca nu vei retine si nu vei intelege totul, insa atunci cand vei citi, te vei schimba, atat inauntrul tau cat si in afara.

ACEASTA ESTE LUCAREA LUI ALLAH IN VIETILE NOASTRE!”

Si, tu!!!!??
De cand n-ai mai citit Coran?
Macar azi, citeste!

www.femeiamusulmana.blogspot.com

Ia-i în considerare pe cei necăjiţi

Uită-te în jurul tău, în stânga şi dreapta ta. Oare chiar nu îi vezi pe cei necăjiţi şi nefericiţi? În fiecare casă exista o durere şi pe fiecare obraz curge o lacrimă.

Oare câte necazuri sunt şi câţi oameni nu perseverează în munca lor de a lupta cu ele? Nu eşti singur cu necazurile tale, care de fapt pot fi puţine in comparaţie ce cele ale celorlalţi. Oare câţi oameni nu sunt ţintuiţi la pat pentru ani de zile şi nu îşi pot spune durerea?

Oare câţi oameni nu au mai văzut lumina zilei de ani de zile deoarece sunt în închisori neştiind altceva in afara aspectului celor patru colţuri ale celulei lor?

Oare câţi părinţi nu şi-au pierdut nou-nascuţii în momentul naşterii? Oare câţi oameni nu sunt împovăraţi cu probleme?

Compară-te cu cei care sunt mai oropsiţi decât tine, gândeşte-te la lumea acesta ca la o închisoare care este locuinţa tristeţii şi supărării. În zorii zilei castelele sunt pline de locuitori, dar când pe neştiute apare boala şi dezastrul toata lumea îl părăseşte într-o clipită, lăsând castelul gol şi părăsit. Viaţa poate fi liniştită, corpul să fie sanătos, o viaţă îndestulată şi copii sanătoşi; şi totuşi, în câteva zile toate acestea se pot transforma în sărăcie, moarte, secesiune şi boala poate să le ia locul:

“Voi locuiţi în sălaşurile celor care au fost nelegiuiţi faţă de ei însişi şi vi s-a arătat vouă limpede ce am făcut cu ei.”(Qur’an 14:45)

                                                                                                                                                                 

Trebuie să te adaptezi precum o cămilă deşertului care reuşeşte atunci când e nevoie să îngenuncheze pe pietre. De asemenea, trebuie să îţi compari greutăţile cu cele alor din jurul tău şi cu cei ce au fost înaintea ta; ar trebui să realizezi că eşti mult mai fericit decât au fost aceştia şi că greutăţile abia te-au atins. Aşa că laudă-L pe Allah pentru mărinimia Lui, fii mulţumit cu ceea ce ţi-a dat, caută recompense în ceea ce ţi-a fost luat şi consolare faţă de necazurile celor din jurul tău.

Avem un exemplu demn de urmat în Profetul Muhammed ( Pacea şi Binecuvântarea fie asupra lui): cu toate că măruntaiele unei cămile erau puse pe capul lui, picioarele îi sângerau şi mandibula îi era ruptă, a ramas înţepenit într-o trecătoare montană şi forţat să se hrănească cu frunze, a fost alungat din Mecca, şi-a pierdut dinţii în bătălii, soţia lui a fost acuzată pe nedrept de adulter, 70 dintre companionii lui au fost ucişi, a fost îndepărtat de fiul lui şi de cele mai multe dintre fetele lui, El care ar fi înghiţit şi o piatra numai că să nu mai resimtă acut foametea, care a fost acuzat de vrăjitorie, de a fi poet, nebun- toate în acelaşi timp, Profetul a fost protejat de Allah în timpul tuturor acestor necazuri şi încercări. Profetul Zekeriya a fost ucis, Profetul Ioan a fost măcelărit, asupra Profetului Moise s-au abătut dure încercări, Profetul Avraam a fost aruncat în focuri (Pacea şi Binecuvântarea fie asupra tuturor) şi toţi Imami care nu s-au abatut de la calea lor au fost supuşi unor asemenea tratamente. Omar a fost asasinat şi la fel au fost şi Uthmaan şi Ali ( Allah să fie mulţumit de toţi!). În trecut, mulţi învăţaţi au fost înecaţi, închişi sau torturaţi:

“Sau aţi socotit că veţi intra în Rai înainte de a se fi abătut asupra voastră încă asemenea ( celor care s-au abătut) asupra celora care au fost înainte de voi?(Qur’an 2:214)

                                                                                                                                                                   

RUGACIUNEA

O, voi cei care credeţi! Căutaţi ajutor întru răbdare şi rugăciune ( As-Salat), căci Allah este cu cei răbdători.”[Qur’an 2:153]

                                                                                                                                                               

Dacă eşti asediat de teamă şi anxietate, ridică-te şi roagă-te, sufletul tău aşa va fi liniştit şi vă găsi alinarea. Atâta timp cât îţi faci rugăciunea cu inima deschisa va avea asupra ta aceste efecte.

Rugăciunea constituia pentru Profet un motiv de bucurie şi plăcere; era singurul lucru pe care îl putea face la nesfârşit fără a se sătura sau a se simţi obosit.

Sunt atâtea autobiografii despre oameni care au simţit nevoia de a se ruga atunci când s-au aflat într-un impas şi doar aşa au reuşit să îşi păstreze puterea şi voinţa de a trece peste toate greutăţile.

Rugaciunea Temei (care este făcută doar în vreme de război) a fost scrisă pentru situaţiile de criză când membrele îţi sunt grav rănite, decapitări sunt peste tot în jurul tău şi din ce în ce mai multe suflete zboară către ceruri. Este o vreme când nimic altceva nu mai dă roade împotriva acestora în afară de o rugăciune spusă din adâncul sufletului.

Generaţia de astăzi este pusă sub problema stresului cotidian şi a altor probleme psihice. Aceştia ar trebui să se întoarcă spre moschee, să îşi efectueze rugăciunile şi să caute să IL mulţumească pe Allah. Dacă nu se vor întâmpla toate acestea, lacrimile nu vor secătui sufletele şi durerea ne va distruge psihicul.

Dacă facem cele cinci rugaciuni zilnice din toată inima noastră vom căpata cea mai mare binecuvântare: ispaşirea păcatelor noastre şi inaltarea în faţa lui Allah. Rugăciunea este şi un posibil leac împotriva stării de boală deoarece inculca credinţa în sufletele noastre. Cât despre aceia care nu vin la moschee şi nu îşi fac rugăciunea, nefericirea şi nenorocirile se vor abate asupra lor şi vor duce o viaţa amărâtă.

“ Iar aceia care nu cred că vor avea parte de nenorocire şi Allah va lăsa faptele lor în deşert.”            [Qur’an 47: 8]

Extras din cartea "Nu te intrista!", Aid al-Qarni

Milostenia – o garanţie pentru succesul în lume şi salvarea în Viaţa de Apoi

Iubirea de bunăstare şi lăcomia în a dobândi ţine de firea omenească. Pentru aceasta, omul călătoreşte distanţe lungi şi îndură tot felul de necazuri. Egoismul şi tendinţa de a da întâietate propriilor avantaje în detrimentul tuturor celorlalte lucruri, se nasc în om încă din prima zi. El gândeşte mai mult la el însuşi şi îi pasă puţin de ceilalţi.


Şi dacă i se oferă toată averea de pe pământ şi chiar dacă dobândeşte comorile de binecuvântări ale Domnului său, el nu va fi pregătit să cheltuiască din ele de bunăvoie şi manifestările diferite ale egoismului îi vor lega mâinile.

Spune: „Dacă voi aţi avea visteriile îndurării Domnului meu, voi le-aţi păstra de frică să nu le cheltuiţi, căci omul este zgârcit!"   [Coran 17:100]

Islamul a considerat această mentalitate ca fiind foarte ieftină şi meschină şi aceasta trebuie combătută vehement şi tratată cu atenţie. Islamul a afirmat foarte clar că doar acel om care îndepărtează motivaţiile obtuzităţii şi avariţiei şi nutreşte milostenie şi generozitate, poate avea succes în a dobândi răsplata atât în lumea aceasta, cât şi în cea ce va veci:

„Deci, fiţi cu frică de Allah atâta cât puteţi, ascultaţi, fiţi supuşi şi dăruiţi spre binele sufletelor voastre! Iar aceia ale căror suflete vor fi ferite de zgârcenie, aceia sunt cei care vor izbândi.”

[Coran64:16]                                                                                                                                                           


Grămezile de aur şi argint din care nu sunt satisfăcute drepturile celor săraci şi nevoiaşi, devin cauza pedepsei proprietarului lor şi a nenorocirilor acestuia în lumea aceasta şi în cea de apoi. Asemenea avere este precum un şarpe ce se ascunde în gaura lui, pândindu-i pe oameni ca să-i muşte. Islamul a explicat că această bogăţie se va transforma în şerpi vii în Ziua Judecăţii, care îi vor ataca şi muşca pe stăpânii lor.


„Bogătaşul ce nu a plătit drepturile celorlalţi din averea sa, îşi va vedea averile transformate în şerpi în Ziua Judecăţii, care îl vor vâna cu gurile deschise, apoi o voce se va auzi: „Stăpâniţi-vă averea pe care aţi ascuns-o, căci Mie nu-mi pasă de ea.” Când va vedea că nu are scăpare, îşi va băga mâna în gura lor şi aceştia îl vor muşca la fel ca şi taurul care mănâncă iarbă.” (consemnat de Bukhari)


Islamul explică omului că dragostea sa pentru avere îl conduce spre distrugere, iar dacă ar analiza realitatea impusă de bogăţie şi consecinţele acesteia, şi-ar da seama că milostenia este mai bună decât egoismul şi darul este mai nobil decât zgârcenia.


Este ciudat că ceea ce lasă omul pentru alţii exprimă duritatea în aceasta. Dacă nu-şi va folosi averea pentru a-şi îmbunătăţi propria condiţie economică şi pentru fericire în Viaţa de Apoi, atunci din ce altceva să încerce să tragă foloase?


Nobilul Profet Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a dezvăluit această realitate când a zis: „Cine este acela dintre noi căruia îi place averea moştenitorului său mai mult decât averea sa proprie?”. Însoţitorii săi au răspuns: „O, Trimis al lui Allah! Ne iubim propria noastră bogăţie.” Profetul a zis atunci: „Averea fiecăruia dintre noi este ceea ce a trimis Allah, iar averea moştenitorului este ceea ce lasă în urma sa fiecare dintre voi.” (consemnat de Bukhari)


În ciuda acestui lucru, când Profetul a declarat că va strânge dania, el a tratat cu îngăduinţă şi blândeţe lăcomia oamenilor de a agonisi bani. El a spus: „În curând vor veni la voi cei care strâng dania. Când vor veni, să-i întâmpinaţi cum se cuvine. Daţi-le libertatea să adune orice doresc. Dacă procedează cinstit, îşi vor face un bine. Şi dacă sunt nedrepţi, păcatul va fi al lor. Să le daţi satisfacţie, fiindcă plata daniei va fi deplină prin mulţuirea lor şi ei se vor ruga pentru voi.” (consemnat de Abu Daud)


Dacă un om reuşeşte să îndepărteze piedicile pe care zgârcenia şi obtuzitatea le presară în calea sentimentelor oneste, el câştigă mai mult în ochii islamului. În mod obişnuit, omul are speranţe legate de viaţă şi legătura sa cu aceasta este puternică şi fermă, dacă el este sănătos şi plin de energie şi priveşte viitorul cu curaj. Într-un astfel de moment, omul işi cheltuieşte banii cu chibzuinţă şi se gândeşte tot timpul să-şi sporească averea, astfel încât să-şi asigure viitorul său şi al copiilor săi. Dacă în aceste condiţii, omul are toţi factorii sub control şi îşi ţine palmele întinse şi cheltuie banii cu bunăvoinţă şi generozitate, dacă nu se va îngrijora nici de sărăcie şi nevoie şi nici nu-i va fi teamă de distrugere, atunci un astfel de om face o faptă de mare bine.


Un om a mers la Profet şi l-a întrebat: „O, Trimis al lui Allah! Care este milostenia ce dobândeşte cea mai bună răsplată?” Profetul a zis: „Să faceţi milostenii şi dacă sunteţi sănătoşi şi aveţi nevoie de bani, şi dacă v-aţi teme că veţi sărăci, pentru că aveţi speranţă de a vă îmbogăţi şi elibera de nevoi. Să nu se întâmple să amânaţi să faceţi milostenie atâta, acestui om, şi atâta, celuilalt.” (Bukhari)

„Dacă daţi milosteniile mărturisit, binefaceri sunt ele, dar dacă nu le faceţi cunoscute şi le daţi săracilor, atunci ele vor fi încă mai bune pentru voi şi vă vor ispăşi pentru o parte din păcatele voastre, căci Allah este Bineştiutor a ceea ce faceţi voi.”[Coran 2:271]

                                                                                                                                                                     

„Dacă Îi veţi face lui Allah un împrumut frumos, El vi-l va da înapoi înmulţit şi vă va ierta pe voi, căci Allah este Mulţumitor [şi] Blând. / El este Ştiutorul celor nevăzute şi al celor văzute, Cel Puternic [şi] Înţelept.” [Coran 64:17, 18]
                                                                                                                                                          

Când omul comite un păcat şi îşi dă seama că s-a îndepărtat de Stăpânul său, atunci lucrul care-i aduce înapoi curăţenia, lumina şi îi oferă adăpost sub bunăvoinţa şi plăcerea Domnului său, este să-şi cheltuie mult preţuita sa avere şi proprietate în cauza lui Allah şi să bucure inimile săracilor şi nevoiaşilor cu ajutorul ei, încercând astfel să-şi câştige locul înaintea Celui Mult Milostiv.


Abu Zar a relatat că Profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a spus:

„Într-o mănăstire era un credincos din neamul lui Israel care-L slăvea pe Allah şi se închina Lui de şaizeci de ani. Într-o zi a plouat şi tot locul s-a înverzit. Când a văzut acest lucru din mănăstirea lui de pe deal, a simţit că trebuie să coboare să aducă laude lui Allah şi să dobândească mai multă credinţă. Avea cu el una sau două bucăţi de pâine. Între timp, a întâlnit o femeie, a vorbit cu ea, femeia s-a bucurat de asemenea, apoi, deodată, s-a împreunat cu femeia şi după aceea l-a copleşit somnul. Mai târziu s-a dus la un lac să se îmbăieze şi la el a venit un cerşetor să-i ceară pomană. Călugărul i-a dat cele două bucăţi de pâine şi apoi a murit subit. Cei şaizeci de ani de credinţă au cântărit în balanţă cu fapta impreunarii nepermise şi greutatea păcatului a fost mai mare. Apoi în balanţa credinţei sale au fost puse cele două bucăţi de pâine şi credinţa sa a cântărit mai greu, el dobândind astfel salvarea.” (Ibn Habban)


Rolul pe care milostenia şi generozitatea îl deţin în salvarea sufletului poate fi aflat din exemplul minunat pe care Allah l-a învăţat pe Profet, pentru ca acesta să-l încredinţeze adepţilor săi: „Vă poruncesc să faceţi milostenie. Exemplul său este asemănător cu acela al unui om care a fost prins de duşmanii săi, care i-au legat mâinile la gât şi l-au târât cu intenţia de a-i tăia capul. Brusc, el întrevede posibilitatea de a-şi salva viaţa, oferind bani. Atunci a început să dea lucrurile de valoare – mai mici sau mai mari – pe care le avea, până când a fost eliberat.” (consemnat de Hakim)


Zekat (dania), milostenia şi alte fapte generoase au o mare importanţă în viaţa aceasta şi în Viaţa de Apoi. Pe această bază, relaţia unui musulman cu religia sa ori devine puternică, ori slăbeşte. Nu este nimic mai frustrant decât zgârcenia în a plăti drepturile altora. Şi nimic nu contribuie mai mult la dobândirea gloriei şi succesului, decât încrederea în harul lui Allah şi milostenia şi generozitatea omului.


Trimisul lui Allah (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) a spus: „Faptele de credinţă şi dreptatea salvează omul de consecinţe negative şi de fapte rele. Milostenia răcoreşte mânia lui Allah, iar bunătatea arătată rudelor prelungeşte viaţa omului.” (consemnat de At-Tabarani)


Într-o altă relatare se spune: „Curăţaţi-vă plătind dania (zakat) din averea voastră. Ajutaţi-i pe cei bolnavi cu milostenii şi luptaţi cu valurile de greutăţi, rugându-vă lui Allah cu blândeţe şi umilinţă.” (consemnat de Abu Daud)


Cea mai grea lovitură dată Satanei, metoda cea mai reuşită de a-i dejuca planurile şi cel mai puternic scut împotriva înşelăciunilor lui este ca omul să facă milostenii din averea sa şi să-şi cheltuiască banii în cauza lui Allah. Din acest motiv, Şeitan îl împinge pe om la slăbiciune şi obtuzitate şi încearcă să-l împiedice în problemele lumii materiale:

„Şeitan vă ameninţă cu sărăcia şi vă porunceşte lucruri urâte, în vreme ce Allah vă făgăduieşte iertare şi har, căci Allah este Cel cu Har Nemărginit, Atoateştiutor.” [Coran 2:268]

                                                                                                                                                            

Într-un hadis se menţionează: „Când un om se hotărăşte să dea ceva de pomană, un grup de şaptezeci de diavoli se atârnă de el şi încearcă să-l facă să renunţe.” (consemnat de Imam Ahmed)


Când un om îşi împarte salariul său alocat pentru diferite cheltuieli, el alocă cea mai mare parte a banilor pentru acele lucruri care sunt consumabile. El le consideră datorii de la care nu are scăpare. Islamul a explicat că omul poate considera cheltuielile pentru hrană şi medicamente ca pe nişte investiţii în produse degradabile, însă averea pe care o cheltuieşte în cauza lui Allah, este o investiţie ce nu piere niciodată.


A’işah (Allah să fie mulţumit de ea!) relatează că ei au tăiat o capră şi Profetul a întrebat: „Câtă carne a rămas?” Ei au răspuns: „N-a mai rămas nimic în afară de o bucată de spată.” Profetul a spus: „A rămas tot în afară de bucata de spată.” (consemnat de Tirmizi)


Această relatare este în concordanţă cu aceste cuvinte ale lui Allah:
„Ceea ce aveţi voi se termină, pe când ceea ce se află la Allah va rămâne mereu.”

                                                                                                                            [Coran 16:96]

Într-un Hadis Qudsi se spune: „O, fiu al lui Adam! Cheltuieşte-ţi comorile pentru cauza lui Allah. Cu Mine averea voastră nu va fi arsă, scufundată sau furată. Şi în schimbul ei, Eu vă voi da orice aveţi nevoie.” (Beihaqi)